Sfantul Gherasim de Kefalonia- Vindecatorul psihicului uman si a starilor de depresie!

Sfantul Gherasim din Kefalonia este praznuit in fiecare an pe 16 august.

Iata cum descrie unul din preotii din tinut, Parintele Ioannis Mesoloras, lucrarea binefacatoare a Sfantului din Kefalonia, neintrerupta de curgerea veacurilor si primita cu multa recunostinta de credinciosi:

„Mult datoram prezentei Sfantului Gherasim si manastirii sale din Valea Omalei. Tot tinutul praznuieste si se bucura cand Sfantul este purtat spre platan, peste campuri, primind binecuvantarea sa . Dupa traditie, de mai multe ori sa incercat sa fie mutat de acolo, dar Sfantul na vrut – pe drumul catre Troianata, e un loc numit «podoria», dincolo de care Sfantul na putut fi trecut niciodata, fiindca se face foarte greu . Aici a ales sa stea – stapaneste peste Omala si, de cateva ori pe an, se plimba ca un boier printre supusii sai, care-l iubesc si-l cinstesc, venind cu miile.  La procesiune, Sfantul sta in mijloc, sus, smerit si neatins de curgerea vremii, purtandu-si vestmintele care au ramas si ele nestricate.

Ce bucurie, ce praznic mare e procesiunea Sfantului! Toate isi schimba infatisarea. Si Sfantul nu este scos afara, ci se simte ca el insusi iese, ca un om viu, ce se misca si imparte tuturor daruri, cu noblete, ca un iconom al bogatilor ceresti, raspandind in jur bucurie, mangaiere si fericire, si miluind in chip tainic. Toti se bucura, sunt miscati, plang, se inchina si se roaga.

Unii sunt cuprinsi de tremur (caci Sfantul ii ajuta cu precadere pe cei stapaniti de diavol) –  nebunii sunt, cum zic maicile de acolo, «specialitatea» Sfantului. La procesiunea ce se face cu moastele Sfantului, suflete imbracate in negru, barbati, femei, copii, alearga toti sa se intinda pe jos in calea raclei, ca Sfantul sa treaca peste ei. Rudele celor nebuni incearca sa-i aseze si pe acestia – unii se lasa ajutati, altii se lupta. Toti isi cauta un loc, unii stau in picioare, altii ingenuncheaza. Dar cand Sfantul se apropie, toti se linistesc. Sfantul trece peste ei. Si uneori se fac acum minuni.  Procesiunea este datatoare de nadejde. Cand se ajunge la platanul Sfantului, se fac rugaciuni, se psalmodiaza cantari, se tin predici, apoi procesiunea o ia inapoi spre bisericuta”.